The Biscuit Barrel

Silliness, or a deep metaphor for modern angst?

Iempetrei-playere si caderea societatii

leave a comment »

De o saptamana eu nu mai am player, si nu mai am muzica. Cand merg pe strada aud cum tiuie si zbarnaie masinile. Cand ma opresc la trecerile de pietoni sau cand trec prin parc aud franturi de conversatie. E fascinant. People, out there. Chestia e ca totusi PM3-urile sunt incredibil de folositoare cand incerci sa te separi de mediul tau inconjurator, ceea ce e destul de normal cand stai la oras, intr-un mediu cat de cat violent pe plan psihic, care te ataca continuu.Asa ca ne punem playerul in urechi, si suntem mai confortabili prin aceleasi locuri, si mergem mai relaxati.  Evitam contactul vizual cu alti oameni de pe strada. I stoped. I am fascinated, si nu imi vine sa cred ca am uitat cum e sa mergi pe strada fara player for a extended period of time, si cat de diferit e. There are people and all sorts of interesting sounds out there. I really cannae explain it si nu stiu how much sense i am making cu chestia asta, dar vroiam sa fac o comparatie intre cum e cu player, si cum e fara, si diferentele gigantice dintre cele 2.  Nu a prea mers, dar try it for yourself.

Written by CyberFaust

Martie 4, 2008 la 10:09 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: